Motive

1. Procesul de evaluare din televiziunea publică a fost şi este masiv contestat. Au fost înregistrate 695 de contestaţii la comisia internă, care a recunoscut că s-a greşit şi a mărit notele pentru 358 de salariaţi evaluaţi. Unii au înregistrat diferenţe astronomice între cele două notări.

Din lista oficială de 627 disponibilizați, 247 au depus contestaţii la decizia de concediere în instanţele din toată ţara. Până pe 14 aprilie 2016, la primă instanţă, pentru multitudinea viciilor de procedură au fost anulate 131 de decizii de concediere.

 2. Prin procedura de evaluare s-a încălcat o normă fundamentală: egalitatea de şanse şi tratament pe care salariaţii trebuie să o aibă în tot ce reprezintă raport juridic de muncă, reglementată de articolul 39 aliniatul 1 litera d din Codul Muncii.

Persoane aflate pe lista oficială de 627 de salariaţi concediaţi şi-au continuat activitatea în televiziunea publică şi nu au fost disponibilizate la 1 martie 2013.

Regulamentul selectiei nu a fost respectatNu toate persoanele au participat la evaluare. A fost întocmită pe criterii subiective o listă de 309 persoane care nu au fost supuse evaluării. „Cine a hotărât că la Resurse Umane, de exemplu, unde sunt numai inspectori, nu pleacă niciunul? Toţi sunt buni?„, s-a întrebat Lucia Hossu Longin, membru în Consiliul de Administraţie. În plus, au existat persoane care s-au sustras de la evaluare, fără a fi concediate şi fără explicaţii din partea televiziunii publice.

3. Unele decizii de concediere au fost emise în perioada de preaviz de 20 de zile, pe 28 februarie 2013, şi sunt lovite de sancţiunea nulităţii absolute, potrivit articolelor 75 şi 78 din Codul Muncii. Persoanele concediate în temeiul articolului 65 din Codul Muncii beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare. Astfel, deciziile trebuiau emise după data de 1 martie.

4. Deşi decizia de concediere a fost întemeiată în drept pe articolul 65 alineatul 1 din Codul Muncii, procedura de evaluare, de selecţie pe care a organizat-o angajatorul nu este reglementată în acest act normativ. Avocatul televiziunii publice susţine că este vorba de o concediere colectivă pentru motive care nu ţin de persoana angajatului, că nu este o concediere pentru necorespundere profesională, dar selecţia folosită seamănă foarte mult cu această procedură.

5. Procedura de selecţie încalcă flagrant articolul 69 aliniatul 3 din Codul Muncii. Dacă şi-a propus o comparaţie a salariaţilor pe bază de evaluare, de selecţie, angajatorul avea la dispoziţie fişele de evaluare făcute în mod legal în luna septembrie a anului 2012, deci cu foarte puţin timp înainte de demararea acestei proceduri de selecţie. Evaluări pe care nu le-a avut în vedere. A socotit de cuviinţă să facă altele.

  În unele cazuri repartizarea pe comisii şi evaluarea s-a făcut în baza unor criterii de performanță din fişe de post, care nu mai aveau legătură cu angajaţii. Schimbările de organigramă nu au fost însoţite de întocmirea de noi fişe de post, corespunzătoare activităţilor diferite desfăşurate.

6. Lista cu aşa numitele cazuri sociale încalcă articolul 69 aliniatul 3 din Codul Muncii dar şi articolul 52 bis din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe care s-a sprijinit chiar decizia de concediere. Acestor cazuri sociale nu li sa acordat prioritate aşa cum ar fi trebuit în caz de egalitate, de balotaj, cu ceilalţi salariaţi supuşi procedurii de selecţie, ci pur şi simplu au primit întâietate cu nesocotirea acestor dispoziţii. Invocarea listei cazurilor sociale cu 55 de persoane a reprezentat motiv de discriminare faţă de salariaţii supuşi evaluării, mai ales că evaluarea s-a dorit una pe criterii profesionale. În plus, nu toate persoanele de pe listă erau cazuri sociale reale.

7. Potrivit articolului 17 din regulamentul de selecţie folosit în această procedură de evaluare salariaţii ar fi avut posibilitatea să conteste nu notele obţinute, ci modul de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea selecţiei. La cele 695 de contestaţii angajatorul a recunoscut că a greşit şi a mărit notele pentru 358 de salariaţi. Angajatorul nu a făcut altceva decât să-şi încalce propriul regulament, ceea ce reprezintă fără doar şi poate un viciu fundamental al procedurii de concediere. În plus, au existat diferenţe uriaşe între cele două notări.

8. Nu s-au respectat procedurile legale de declanșare a procesului de concediere colectivă, nu s-au constituit legal comisiile de selecție, iar criteriile după care s-au evaluat etapele de selecție au fost subiective și discriminatorii.

La memoriul de activitate, testul grilă şi interviul, cele trei componente ale procedurii de selecţie, nu au existat criterii obiective şi transparente pentru notare, în baza cărora să existe un drept real de contestare, egalitate de șanse și tratament, conform articolului 39 din Codul Muncii.

Nici măcar la testul grilă care părea cel mai obiectiv nu au fost anunţate bibliografia şi răspunsurile corecte. Nici astăzi nu ştim de ce anumite răspunsuri au fost socotite corecte, iar altele greşite. Întrebările nu au fost relevante, clare. Nu au existat măsuri de securitate, orice altă persoană putea susţine testul în locul alteia. Au existat cazuri de fraudă, consultări între mai multe persoane, timp suplimentar de rezolvare pentru unele persoane.

Interviurile, transcrise şi înfăţişate instanţei, demonstrează fără putinţă de tăgadă o procedură fără legătură nici cu statul de drept, nici cu legislaţia muncii. Întrebările nu au fost relevante, competente. Au existat persoane din acelaşi departament, care făceau acelaşi lucru, cu aceeaşi funcţie, care au fost evaluate în comisii diferite, cu specific diferit

9. Locurile de muncă nu au fost desfiinţate efectiv, conform articolului 65 din Codul Muncii. În multe cazuri, ocuparea posturilor din noua organigramă, stabilirea persoanelor care trebuiau disponibilizate s-a făcut prin transferuri netransparente de personal între departamente, chiar dacă fişele posturilor nu erau identice.

10. Nu există dovada consultărilor cu toate sindicatele din televiziunea publică, conform articolului 69 din Codul Muncii. Numărul funcțiilor sindicale care nu au participat la procesul de evaluare a fost de 114.

11. Restructurarea făcută în 2012 de Claudiu Săftoiu în televiziunea naţională nu a urmărit de fapt redresarea economică a instituţiei.

Preşedintele-director general a oprit producţia  timp de opt luni și a determinat prabusirea audientei televiziunii publice, de la 3%  la 0,92 rating.

Un idiot de preşedinte-director general care opreşte producţia unei televiziuni timp de opt luni, ca să ajungă de la 3% rating la 0.92. După care vine toată lumea şi ne spune „N-aveţi rating, sunteţi nimeni”. Suntem nimeni  din cauza managementului acestui cretin, sabotor. A fost un sabotaj modul în care a procedat cu restructurarea şi cu întreruperea producţiei, au fost opt luni de reluări. E vorba despre dl. Claudiu Săftoiu… …evident, vine dl. Stelian Tănase acum şi spune „Aveţi 0.92 rating. Realitatea TV e mai bună decât voi”. E foarte simplu aşa, vine unul, te bagă în groapă şi te-ntreabă „ce faci mă, acolo, în groapă?”. Mai pune şi-o cruce peste tine”, arată regizorul Corneliu Mihalache, ales de salariați in Consiliul de Administrație al SRTV.

În plus, în urma prezentării Raportului de activitate în Parlament, Consiliul de Administraţie al televiziunii publice a fost demis pentru cheltuieli nejustificate. Parlamentarii au avut în vedere şi o serie de fapte din anul 2013, reflectate în media :

   – După concedierea oficială a 627 de persoane, în anul 2013 au fost încheiate aproape 500 de angajări mascate sub forma contractelor de drepturi de autor şi a altor contracte, iar fondul de salarii a crescut spectaculos, faţă de anul precedent. Fără a calcula alte cheltuieli, bugetul de salarii a fost depăşit cu un milion de euro.    – Pe de altă parte, a avut loc scăderea salariilor personalului de execuţie cu până la 30 la sută şi creşterea salariilor personalului de conducere, conform avocatului televiziunii publice.   – Au fost achiziţionate sute de filme la preţuri supraevaluate. Claudiu Săftoiu nu a putut explica de ce a semnat, fără ştiinţa membrilor Consiliului de Administraţie, un contract în valoare de peste trei milioane de euro.   – A fost negociat un contract privind achiziţia a 140 de maşini în valoare iniţială de peste şase milioane de euro, deşi în televiziunea publică mai sunt doar 70 de şoferi.  – Spectacole fără audienţă organizate la Las Vegas, Paris, Bruxelles, Viena, care au costat sute de mii de euro.   – Planuri şi cheltuieli pentru înfiinţarea de subredacţii la Portland, Sacramento şi Phoenix, pe motiv că „românii de acasă vor să afle cum trăiesc românii din Statele Unite”.

12. Evaluarea a fost şi un mod prin care viitorii şefi interimari au scăpat de concurenţă, mai ales ca aceştia au organizat concursurile pentru care au candidat. In plus, pentru prima oară, în 2013 posturile de conducere nu au putut fi ocupate decât de salariaţii din televiziunea publică. „Mascarada numită” selecţie de proiecte” elimină concurenţa din afara televiziunii publice şi are ca scop pe lângă conservarea actualilor şefi aduşi de cuplul Săftoiu-Zgabercea şi pe cei numiţi din interiorul TVR care s-au dovedit obedienţi fără să crâcnească”, arata reportervirtual.ro.

Vezi: Codul MunciiDepunerea unei petiții la CEDO, Constituția României, Elemente contestatie concediere

Anunțuri

Un răspuns la Motive

  1. nadia nitov zice:

    felicitari pentru munca depusa! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s